Comuna Sacelu
Prezenta apelor minerale au permis dezvoltarea statiunii balneoclimatice de interes regional si local Sacelu.
Pozitia: NE judetului Gorj, la o distanta de 32 km fata de municipiul Targu Jiu, la 18 km fata de orasul Targu-Carbunesti. Caile de acces sunt: feroviare – garile Carbunesti sau Targu Jiu pe linia FiliasI – Petrosani – Simeria, apoi cu autobuzul pana in statiune, rutiere DN 67 de la Targu Jiu sau Ramnicu Valcea.
Suprafata: 4.206 ha (din care intravilan: 430 ha si extravilan: 3.776 ha)
Sate: Sacelu, Magheresti, Blahnita de Sus, Haiesti, Jeristea.
Populatie: 1.861 locuitori.
Activitati specifice zonei: cultivarea terenului, cresterea animalelor, turism.
Evenimente locale: 21 mai – Ziua localitatii.
Climat: submontan si colinar placut, cu regim astenic ce ofera posibilitatea practicarii turismului balnear dar si climateric pe tot timpul anului. Mediile lunare, anuale si multianuale ale precipitatiilor nu afecteaza activitatea turistica.
Obiective turistice in Sacelu
Potentialul antropic al zonei este reprezentat prin muzee si casele memoriale de la Sacelu, Glodeni, Albeni si Balcesti; bisericile din Scoarta, Balanesti, Glodeni, Albeni, Prigoria, Bumbesti-Pitic, Bengesti si Ciocadia; ansambluri de arhitectura rurala la Alimpesti, Sacelu, Bengesti si mestesuguri si manifestari populare in Albeni, Balcesti si Alimpesti.
Obiectivele naturale sunt grupate in zona Sacelu fiind reprezentate de martori de eroziune ai reliefului precum: Piatra Buha, Piatra Biserica Dracilor si abrupturi pe conglomerate. Aceste obiective nu sunt puse in valoare fiind situate pe zone de culme. Dintre multimea martorilor de eroziune, vizitata de turisti, pentru semnificatia ei este ,,Casa Buhai”.
Aici s-au gasit mai multe monumente dedicate zeului Esculap (Asclepios) si zeitei Hygeea, zeii romani ai sanatatii. Ca urmare, ea era cunoscuta înca de pe vremea romanilor, care au construit bai termale (vestigiile acestor bai se vad si astazi).
Izvoarele minerale Sacelu (1 ha)
Ape sulfuroase, clorurate, iodurate, bromurate, cu efect terapeutic. Baile „Sacellum” sunt cunoscute din epoca romana si sunt asezate in depresiunea intracolinara a Vaii Blahnitei, in zona subcarpatica, la o altitudine medie de circa 350 m, dealuri cu pante uneori abrupte in zona centrala a bailor, cu aspect de defileu, datorita ingustimii vaii raului Blahnitei ce o strabate, cauzata de structura geologica, avand roci dure, tari, greu erodabile de agenti externi.
Baile dispun de numeroase izvoare minerale cu mare efect terapeutic in cura externa, la care se adauga si namolul sapropelic, cat si ape minerale cu o concentratie mai scazuta de saruri, folosita in cura interna. Zona balneara, cat si imprejurimile dispun de peste 84 de izvoare minerale ce apar la suprafata, printre fisurile rocilor de conglomerate. Cele mai multe izvoare se gasesc in zona centrala a bailor, in cele 4 lacuri amenajate, de asemenea se vad izvoare pe paraul Iencioasa si la poalele dealului Sacelu pe malul stang, langa lacurile principale. Pe malul drept apar numeroase izvoare minerale pe paraiele adiacente.
In satul Magheresti, catunul Popesti apar numeroase izvoare minerale cat si namol sapropelic, loc in care Institutul de Cercetari geologice a forat in anul 1952 dand la iveala un strat bogat in ape minerale insotite de gaze naturale, care se emana odata cu aparitia apelor la suprafata si pot lua foc cand se aprind. De asemenea, in urma forajelor dintre anii 1950-1954 s-au scos la iveala ape minerale in zona Pasarin, Parghel, Plesoianu, paraul Balca, in satul Surupati in punctul la ,,Mimoiu” cat şi la ,,Buse”.
Interesant este aparitia izvoarelor minerale si namolului sapropelic si in satul Corobesti sau in punctul Lespezi, satul Bereasca, sau Ulmet si Magheresti. Pe paraul Valea Morii si paraul Dracoaia apar numeroase izvoare cu o concentratie de saruri mai mica, ape ce se folosesc in cura interna ex: izvorul „Sacelata” singurul izvor amenajat ce dateaza din 1886. In 1968 s-a forat pe plaja bailor cu o sonda a Institutului de cercetari geologice, sonda care a scos la iveala un strat bogat in ape minerale de fundament, ape ce se folosesc in cura externa in cele 4 bazine si prin incalzire in baza de tratament. Apele minerale sunt clasificate in grupa apelor cloro-sodice–sulfo-iodurate bicarbonate, concentrate cu un continut de hidrocarburi gazoase, cu principii chimice rare ca: strontiu, bariu, fier litium, magneziu, brom,etc; concentratia chimica fiind de 40,374 gr./l la care se adauga si mari cantitati de namol sapropelic ce mareşte puterea terapeutica a acestor ape, numindu-le pe drept cuvant Techirghiolul Olteniei de la Sacelu.
Aceste ape terapeutice pot fi utilizate in cura externa in afectiuni ale aparatului locomotor ca: artrite, artroze, spondilartiritre si spondilartroze, cat si in sechele dupa traumatisme osteoarticulare, miozite si altor boli cronice reumatismale. De asemenea in afectiuni ale sistemului nervos periferic, radiculite, nevrite si polinevrite cronice in afectiuni ginecologice, combaterea arteritelor periferice si a urmarilor dupa tromboflebite si dermatoze cronice.
Piatra Buha (1 ha)
Martor de eroziune.
Piatra Biserica Dracilor
Se afla in satul Blahnita de Sus (1 ha).
Formatiunile eocene de la Sacelu (1 ha)
Aspecte de relief spectaculoase, rape si abrupturi, sfincsi. Rezervatia se afla in judetul Gorj, pe teritoriul administrativ al comunei Sacelu, pe stanga vaii Blahnita. Acces: de la Tg.Jiu se merge pe DN67 Tg.Jiu-Campu Mare circa 25 km, apoi 7 km pe DJ pana la Sacelu si in continuare pe poteca pana la rezervatie.
Rezervatia reprezinta un afloriment in care peste conglomeratele de Sacel se dispun conglomerate galbui, brecioase, alcatuite din elemente de sisturi cuartitice, calcare mezozoice, cenusii, sisturi calcaroase, verzui, gresii verzui, roci acre sunt remaniate atat din uscatul nordic, cat si din conglomeratele de Sacel. Arealul este protejat si datorita faptului ca este un loc foarte clar de dovedire a unei transgresiuni. Rezervatia se afla pe foaia de harta topografica in scara 1: 25 000 cu indicativul L-34-108-C-a. Suprafata actualizata prin vectorizare este de 1,0 ha.
Limite: limita nordica urmeaza o poteca turistica care urca sinuos pe langa baza versantului si pe alocuri foarte abrupta pana in culmea principala a dealului in care se afla rezervatia; limita estica urmeaza culmea cea mai inalta, pe circa 100 m, culme paralela cu paraul Blahnita, din imediata vecinatate a morii din Sacelu; limita sudica urmareste o poteca, putin circulata, care conduce spre sat; limita vestica coincide cu baza versantului de la limita cu intravilanul comunei Sacelu.
Valea Sodomului (1 ha)
Marno-calcare sistoase, sisturi calcaroase sunatoare cu Clupea Gorjensis.
Biserica de lemn Sacelu
Biserica de lemn cu hramul „Sfintii Imparati Constantin si Elena” se afla in comuna Sacelu, judetul Gorj. A fost construita in secolul XIX si refacuta in secolul XX. Biserica se afla pe noua lista a monumentelor istorice sub codul LMI: GJ-II-m-B-09367.
Asezarile romane Haiesti si Sacelu
Haiesti este un sat din comuna Sacelu, judetul Gorj, aflata in comuna Sacelu.
Sacelu este o localitate in judeiul Gorj, Oltenia, Romania, fiind resedinta comunei cu acelasi nume.
Casa Moanga-Plesoianu
Este amplasata in centrul comunei Sacelu, langa Scoala Generala si Tabara Scolara din localitate. Daca nu va fi restaurat, monumentul se va prabusi. Datele documentare releva ca imobilul a fost ridicat in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, de logofatul Vasile Moanga, colaborator apropiat al lui Tudor Vladimirescu, ulterior ajungand in proprietatea lui Dumitrache Saceleanu, care avea sa devina patronul onomastic al zonei, apoi a fost lasata mostenire unei nepoate a acestuia, Octavia Plesoianu, in final, prin nationalizare, fiind trecuta in proprietatea statului roman. Casa Moanga Plesoianu a fost trecuta in patrimoniul Muzeului Judetean Gorj „Alexandru Stefulescu” din Targu-Jiu din data de 09.07.2010, in urma unei hotarari de Consiliu local.