Comuna Polovragi
Localitatea este datata de pe vremea lui Radu cel Frumos (1462-1475). Sapaturi arheologice facute la Polovragi au scos la iveala urmele unei cetati si ale unui cimitir de pe vremea dacilor. Se gasesc aici izvoare de apa minerala clorosodica, sulfuroasa, identice cu cele de la Pociovalistea, de langa Novaci, cu debite mari. Este denumita astfel dupa o planta rara ce creste in zona, folosita de un vraci vestit ce traia in pestera din munte pentru a vindeca oamenii de boli ale stomacului si oaselor.
Pozitia: in depresiunea Polovragi situata in partea central sud-vestica a tarii, facand parte din Depresiunea Subcarpatica Olteana cuprinsa intre Bistrita Valcii si Tismana.
Suprafata: 8.495 ha din care (intravilan: 581 ha si extravilan: 7.914 ha).
Sate: Polovragi, Racovita.
Populatie: 3.054 de locuitori.
Activitati specifice zonei: agricultura, cresterea animalelor, turism.
Obiceiuri:
In fiecare an, in ziua de 20 iulie, are loc o mare nedeie, unde se aduna gorjeni, valceni dar si transilvaneni. Asezarea se prezinta si ca o valoare etnografica si folclorica deosebita. Comuna are o celebra formatie artistica de fluierasi, rapsozi populari, solisti vocali, un grup vocal feminin, cantareti din instrumente populare vechi.
Obiective turistice in Polovragi
Zona carstica cu chei sapate in calcare avand si mici grote, raritati floristice existand circa 400 specii de plante, unele cu caracter de unicat, si faunistice.
Cheile Oltetului sunt dezvoltate fara intrerupere pe circa 4 km, insa spectaculozitatea lor creste in amonte de pestera Polovragi, de unde latimea vaii nu depăseste 50 m, iar diferenta de nivel pe peretii cheilor ajung la peste 300 m. Sunt vizitabile pana la limita superioara in amonte, pe aici trecand un drum spre Lacul Galbenel. In apele de munte, cel mai raspandit peste este pastravul (auriu si indigen), urmat de lipan si boistean iar in apele din depresiune: mreana, zglaveica si grindeiul. La Cheile Oltetului se pot practica alpinismul, canioningul.
Zona a fost declarata, printr-o lege din anul 2000, arie naturala protejata de interes national.
Pe aceste plaiuri, odinioara salbatice, trece acum o sosea forestiera, de la Polovragi spre izvoarele Oltetului, pana la poalele Negovanului (19 km).
In aceasta zona, M. Paun si Gh. Popescu (1971) au identificat 405 specii de plante vasculare, dintre care amintim: pedicuta, ruginita, jneapanul, carpinita, alunul verde, ciubotica cucului, piciorul cocosului, crinul pestrit, clopotelul, smardarul, afinul, coltisorul, omagul si altele. De asemenea, s-au gasit specii rare precum: piciorul cocosului, lacramita, parachemita, cornutul, gusa porumbelului, nemtisorul, panseluta de munte, inul galben de banat, vinetele purpurii si ghiocelul.
Manastirea Polovragi
Este un monument de arta feudala, situat la intrarea in Cheile Oltetului, la poalele Muntelui Piatra Polovragilor. Manastirea Polovragi este ctitorita in jurul anului 1505, de catre Radu Comisul si Patru Spataru, fiii marelui boier Danciu Zamona. Actuala biserica este ridicata din 1643 de logofatul Danciu Paraianu sub domnia lui Matei Basarab. Biserica are hramul Adormirea Maicii Domnului si este construita in stil bizantin. Imprejurul manastirii se poate vedea o splendida padure de castani cu fructe comestibile. In apropierea manastirii se afla teren pentru amplasat corturi. De la inceput, in Manastirea Polovragi au vietuit calugari. In 1968, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a hotarat transformarea acesteia in lacas pentru calugarite.
Padurea Polovragi (10 ha)
Este rezervatie stiintifica si semincera. Aici se intalnesc specii de castan comestibil si flora insotitoare.
Pestera Polovragi (1ha)
Este celebra prin grota de intrare si prin galeriile de o lungime semnificativa, incomplet cercetata, inclusa in circuitul turistic. Pestera Polovragi este sapata in versantul stang al Cheilor Oltetului, la altitudinea de 670 m. Drumul de acces porneste din comuna Polovragi (DN 67) – Ramnicu – Valcea, Tirgu – Jiu, trece pe langa manastire si intra in cheile Oltetului, unde, dupa aproximativ 200 m, ajunge la pestera.
Aici se intalnesc liliecii de pestera, iar in afara lor doua specii de pasari foarte rare in tara noastra: lastunul de stanca si fluturasul de stanca. Temperatura inauntru este constanta: se inregistreaza 10 grade Celsius atat vara, cat si iarna.
Legenda Pestera Polovragi:
Zamolxe, zeul dacilor, s-ar fi retras in Pestera Polovragi, dupa cucerirea Daciei de catre romani. Aici se afla „Tronul lui Zamolxe“, o forma calcaroasa care seamana cu un jilt. Iar picaturile de apa ce cad de pe varfurile stalactitelor ar fi lacrimile acestuia, care plangea soarta poporului sau. Această credinta populara este consemnata de Alexandru Vlahuta in lucrarea „Romania Pitoreasca“ (1901).
De asemenea, in peşteră a locuit timp de o jumatate de an calugarul Pahomie, care a desenat pe unul dintre pereti un schelete cu o coasa in mana, care intruchipeaza moartea. Mai mult, exista dovezi ca pestera Polovragi a adapostit mai multe evenimente, existand insemne pe peretii acesteia inca din anul 1700.
Cetatea dacica
Fortificatiile dacice de la Polovragi se afla pe muntele Pades, la o altitudine de circa 1000 m, pe malul stang al raului Oltet. Datarea istorica o plaseaza in secolul I i.Chr., in perioada Burebista, cand cetatuia a folosit ca loc de refugiu pentru un trib dacic din zona. Mai tarziu, romanii au folosit fortificatiile pentru apararea drumului de plai ce trecea prin Cheile Oltetului peste munte, prin Pasul Urdele, spre Sarmizegetusa.
Legenda: In trecut exista un tunel care lega cetatea de pestera aflata in apropierea manastirii, iar Zamolxis intra si iesea pe aici in locuinta lui secreta din inima muntelui. Se mai spune ca pe aici dispareau dacii din cetatea asediata si apareau altundeva, departe, bagand spaima in romani.
Crucea lui Ursache
Se inalta deasupra manastirii Polovragi, pe un varf de munte numit „Piatra Polovragilor”, monument memorial ridicat la 1800 in amintirea unui vataf al plaiului Novacilor, pe care sunt inscrisuri in slavona. Crucea marcheaza si amplasamentul complexului dacic, construit in perioada Burebista (sec. II-I i.Chr.)
Poienile de sus
Aici se afla monumentul medieval Crucea lui Ursache si doua cetati geto-dacice din vremea lui Burebista.
Canionul de nisip
Oborul Jidovilor
Locul se afla pe versantul muntelui „Piatra Polovragilor”, deasupra peşterii Polovragi.
Legenda: In aceasta zona circula o poveste care spune ca la Cheile Oltetului ar fi trait jidovii, oameni preistorici uriasi, care stateau cu un picior pe un munte si cu celalalt pe un altul si se spalau cu apa din Oltet. De aceea,
Targul de la Polovragi
Inca din secolul al XVII-lea, la izvoarele Oltetului, pe varful lui Nedei, se tinea nedeia, o sarbatoare traditionala, prilej de cinstire a muntelui, animalelor si vietii. Aici se adunau in fiecare an, pe 20 iulie, ciobanii de la Saliste, Marginimea Sibiului, Jina, Sugag, precum şi cei de la Polovragi, Novaci si Vaideeni. La aceasta nedeie se facea si un mic targ, unde negustorii aduceau clopote, sei de piele, cuie de sindrila, hamuri, desagi, franghii, incaltaminte. De atunci se organizeaza an de an, aproape fara intrerupere, targul din comuna Polovragi. Desigur, forma de organizare s-a schimbat de-a lungul timpului, multe din obiceiurile de altadata s-au pierdut. Nu se mai intalnesc acei olari care aduceau vasele lut – strachini, ulcioare, oale mari cu doua manusi pentru fiertul mancarii la focul din vatra- impachetate in fan si asezate in car tras de boi, tiribombe rotite de cal, tarafuri vestite in zona la a caror muzica se incingeau hore si invartite ungurenesti, vanzatori de limonada.
Ca un fapt laudabil, pe langa partea comerciala, in ultimii ani s-a incetatenit organizarea unei serbari populare care consta dintr-o parada a portului popular din zona si a unui spectacol folcloric, ambele fiind o reusita de fiecare data.
Trasee turistice montane
Manastirea Polovragi – canionul de nisip – fenomenul carstic Sura. Traseu insuficient promovat si nevalorificat de catre localnici in oferta turistica. Marcaj: traseu nemarcat.
Din Polovragi se pot face cateva circuite in Muntii Capatanii.
Evenimente locale
- Zilele Culturii Polovragene: in memoriam Artur Badita – poet local – in luna martie-aprilie a fiecărui an.
- Baluri si spectacole cu ocazia sarbătorilor de Paste: au loc manifestari cultural teatrale, dansuri si manifestari traditionale.
- Ziua Capsunului: expozitie cu cele mai mari si mai frumoase capsune, la care participa zeci de cultivatori din Polovragi dar si din alte localitati din Gorj. Cultivarea acestor fructe are o traditie veche in agricultura gorjeana, cu precadere in zona de nord a judetului. Au loc si expozitii de produse si utilaje agricole.
- Nedeia de la Polovragi: in perioada 14-20 iulie ale fiecarui an. Balciul e printre cele mai mari din tara, fiind un eveniment important pentru viata socialculturala si economica din Polovragi.
- Hramul Bisericii Sfintei Manastiri Polovragi „Adormirea Maicii Domnului” – 15 august.
- Hramul Bisericii Polovragi „Sfantul Dumitru” – 26 octombrie.
- Hramul Bisericii Racovita „Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril” – 8 noiembrie.