Orasul Novaci
Vechi centru de transhumanta al oierilor ardeleni, altoit pe o veche asezare olteneasca, localitatea Novaci reprezinta poarta de sud a Muntilor Parang.
Novaci a devenit oras din anul 1968, avand o vechime de 500 ani de viata pastorala rurala. Localitatea s-a facut cunoscuta in tara printr-o sarbatoare populara de veche traditie: Prinsul muntelui (Urcatul oilor la munte/ Ziua oierilor), organizata in padurea Hirisesti, aici adunandu-se ciobani din ambele parti ale Carpatilor.
Pozitia: in partea de nord-est a judetului Gorj, in zona de contact a Muntilor Parang cu Subcarpatii Olteniei, la 44 km de municipiul Targu Jiu. Este asezat in arealul depresionar cu acelasi nume, la 504 – 680 m altitudine, pe cursul mijlociu al paraului Gilort.
Suprafata: 24.250 ha (din care 6.608 ha este teren agricol, 10.133 ha sunt acoperite cu paduri, iar 960,82 ha reprezinta teren intravilan).
Sate: Bercesti, Hirisesti, Pociovaliste si Sitesti.
Vecini: comunele Baia de Fier spre est, Malaia si Voineasa spre nord, Crasna spre vest, iar spre sud, Bengesti Ciocadia si Bumbesti Pitic.
Populatie: 6.150 de locuitori.
Activitati specifice zonei: prelucrarea lemnului, cresterea animalelor, turism, oierit.
Potential climateric: climat montan si submontan, cu aer curat, puternic ionizat, lipsit de praf si alergeni si un bioclimat sedativ de crutare, recomandat pentru odihna, recreere si repunere in forma a organismului.
Orasul si teritoriul sau administrativ este traversat de Transalpina (DN 67 – Novaci – Obarsia Lotrului – Sugag – Sebes/E81, 148 km), care traverseaza patru judete (Gorj, Valcea, Alba, Sibiu) si trei munti (Parang, Lotru, Sureanu) din Grupa Parang a Carpatilor Meridionali. Altitudinea maxima a acestui drum transalpin este atinsa in Pasul Urdele, la 2.141 m altitudine, fiind cel mai inalt pas rutier din Romania.
Obiective turistice in Novaci:
Rezervatia Parang-Novaci (2000 ha); Pentru fenomene de glaciatiune cuaternara, flora si fauna deosebite.
Padurea de molid de la Macaria (400 ha); Exemplare seculare, fiind rezervatie semincera.
Padurea de fag de la Macaria (150 ha); Exemplare de fag oriental, fiind rezervatie semincera.
Padurea Barcului (25 ha); Padure de stejar, rezervatie semincera.
Biserica din lemn cu hramul „Sfantul Dumitru” (sec. 18) si o biserica din zid construita in 1936, Novaci.
Biserica din lemn, cu hramul „Sfintii Voievozi” (1758) si o biserica din zid construita in 1993, satul Hirisesti.
Biserica din lemn, cu hramul „Intrarea in Biserica a Maicii Domnului” (1834), satul Bercesti.
Trasee turistice montane:
Elemente de patrimoniu etnocultural
- Arhitectura si tehnica populara – gospodarii taranesti traditionale specifice zonelor submontane, instalatii de prelucrare artistica a lemnului, a produselor lactate, a lanii (darac, razboi de tesut, vartelnite, furci de tors, pive, putinei, mori de apa, joagare actionate hidraulic etc.).
- Creatie artistica populara: port popular (asemanator zonelor Marginimea Sibiului si Valea Sebesului), in doua culori, alb si negru, cusaturi artistice, tesaturi traditionale – obiecte de decoratiuni interioare.
- Obiecte de mobilier taranesc – obiecte de lemn decorate artistic prin incrustare.
- Rapsozi populari, dansuri populare, ansambluri corale si formatii de fluierasi.
- Serbari folclorice pastoresti.
- Manifestari populare traditionale – obiceiuri legate de componentele de baza ale existentei oamenilor.
Sarbatorile
Acestea au repere terestre si cosmice si sunt legate de ritmurile agricole si de conditiile locale:
- Armindeni – 1 mai: ziua in care se impodobesc cu ramuri verzi portile caselor pentru a apara oamenii si animalele de spiritele malefice.
- Sanzienele (Dragaicele) – 24 iunie: sunt reprezentari mitice ale vegetatiei.
- Foca (vizitiul Sf. Ilie) – 21 iulie – este ziua in care nu se munceste de frica trasnetelor.
- Calusarii: strabat satele in saptamana Rusaliilor cu dansuri provenind din vremuri demult apuse.
- Ziua Ursului (Aflarea Sfintei Cruci) – 1 august: este un reper important pentru pastorit.
- Colindetul cu care se intampina Craciunul.
- In padurea Dumbrava, situata in satul Hirisesti, are loc anual, la sfarsitul lunii mai, manifestarea folclorica „Urcatul oilor la munte”. In preajma sarbatorilor Sfintiilor Imparati Constantin si Elena, la Novaci se desfasoară festivalul pastoresc celebrand urcatul oilor la munte, ocazie cu care se desfasoara pe parcursul a doua zile si Zilele Culturii Novacene.
Orasul Novaci si satele componente sunt un veritabil muzeu al satului romanesc, in care casele mari gorjene, cu cerdac la etaj, construite de circa 100 de ani, isi impart frumusetea cu gospodariile gen cetate, ascunse intre zidurile de obarsie a ciobanilor veniti de peste munti. Aspectul peisagistic al orasului Novaci este infrumusetat de vegetatia abundenta care improspateaza asezarea, ceea ce arata si respectul localnicilor pentru natura; strada principala a Novaciului este un adevarat tunel verde de brazi si artari.
Novaci este o zona turistica extrem de valoroasa, in care se remarca cel mai bine valorile etnofolclorice si potentialul montan. Piata turismului etnofolcloric din zona Novaci este una cu tendinte de crestere.